Cristina Stan, Oana Visan, O. Samoila
Clinica Oftalmologica Cluj-Napoca
introdus la 03.04.2008
Rezumat
Ipoteza: Deoarece la unii pacienti se constata diferente mari (peste 5mmHg) intre tensiunile intraoculare masurate in clinostatism, respectiv in ortostatism, ne-am pus intrebarea daca diferenta intre aceste valori este utila in diagnosticul sau dispensarizarea glaucomului.
Material si metoda: La doua loturi de pacienti- unul cu diagnosticul de glaucom primitiv cu unghi deschis confirmat, compensat medicamentos (62 ochi) si altul format din suspecti de glaucom, neconfirmat (40 ochi), s-au efectuat determinari ale tensiunii intraoculare (TIO) cu aplanotonometrul portabil Perkins.
Determinarile s-au efectuat dupa urmatorul protocol: din 3 in 3 ore pe parcursul unei zile: ora 9, 12, 15, 18, 21; prima masuratoare se efectua in pozitie sezanda, apoi pacientul era intins in decubit dorsal timp de 5 minute si se repeta masuratoarea. Fiecare masuratoare era inregistrata ca media a doua determinari consecutive: ochi drept-ochi stang-ochi drept-ochi stang.
In studiu au fost inclusi intr-un capitol aparte si pacienti suplimentari care s-au prezentat la controlul TIO, sau pentru alte afectiuni oftalmologice ( corectie optica) si la care s-a efectuat o singura determinare a TIO in ziua consultatiei ( ora 12), dar tot in cele doua pozitii diferite.
Rezultate: La lotul cu GPUD confirmat si compensat medicamentos variatiile TIO in timpul zilei, masurata in pozitie sezanda (ortostatism) sunt in general mai mici decat cele constatate la masurarea in clinostatism. Variatiile TIO la schimbarea de pozitie sunt asemanatoare cu variatia TIO in timpul zilei masurata in pozitie culcata.
La lotul de “martori” variatia TIO este mai dezordonata decat la glaucomul compensat, pe timpul zilei, indiferent de pozitia pacientului in momentul determinarii, dar intre masuratorile efectuate la aceeasi ora nu sunt diferente alarmante cand privim lotul per global. Pacientii la care se depisteaza diferente de peste 5 mmHg la TIO masurate la aceeasi ora in pozitii diferite, vor pastra si chiar vor augmenta aceasta diferenta pe parcursul zilei.
Concluzii : Masurarea tensiunii intraoculare in pozitie culcata, respectiv sezanda, ne poate oferi informatii despre comportamentul acesteia in timpul noptii (cand datele sunt mai greu de obtinut).
De asemenea, deoarece “curba tensionala” este imposil de efectuat intr-un serviciu de ambulator, consider ca cele doua determinari la o singura vizita a pacientului la oftalmolog pot oferi o imagine mai buna a stressului presional la care trebuie sa faca fata ochiul respectiv. Pe de alta parte, la suspectii de glaucom, o diferenta de 8-10 mmHg intre cele doua determinari trebuie sa fie un semnal de alarma.
Cuvinte cheie: glaucom, tensiune intraoculara