Diana Melinte Dumitrica
SCUMC Bucuresti
Adresa de contact: [email protected]

introdus la 02.04.2008

 

Rezumat:
Astrocitul reprezinta una din cele mai importante celule cu rol structural a sistemului nervos central. Pe langa rolul structural se stie ca este implicat intr-o serie de functii de mediere in cadrul SNC, fiind singura celula care stocheaza energie la acest nivel.

Tot mai mult in ultima vreme se vorbeste despre implicarea astrocitara in etiopatogenia afectiunii glaucomatoase. Lucrarea de fata se doreste a aduce in prim plan cateva astecte legate de fiziopatogenia astrocitara si implicatiile sale in boala glaucomatoasa.

Sistemul nervos central este din dunct de vedere constitutional alcatuit din neuroni si neuroglie. Neuroglia este reprezentata de macroglie: astrocit, ologodendrocit, celule Muller retiniene – supraspecializate, celule Bergmann cerebeloase, pituicite – neurohipofiza, celule ependimale si coroidale – ventriculi si de microglie alcatuita la randul ei din celule mici de tip fagocitar mononuclear.

Astrocitul este celula gliala definita de lipsa de axon, potential de actiune si potential sinaptic. Raportat la ponderea neuronilor astrocitele sunt in proportie de 10/1, ocupand intre 25 si 50% din volumul creierului si avand astfel un important rol structural.

Astrocitul este o celula stelata cu aproximativ 50-60 de prelungiri denumite procese astrocitare. Din punct de vedere arhitectonic, de distributie si al interconexiunilor pe care le realizeaza, astrocitul este de doua tipuri: astrocit fibros si astrocit protoplasmic. (vezi tab 1)

Ultrastructural celula astrocitara prezinta un nucleu palid cu inel ingust de heterocromatina, citoplasma pala bogata in glicogen, lizozomi si complexe Golgi si filete de filamente intermediare pana spre procese (in astrocite fibroase). (vezi fig 1)

Din punct de vedere al fiziologiei celulare, astrocitul este singura celula din creier care contine molecule de glicogen, stocheaza deci energie. Procesele terminale (end-feet) exprima transporteri pentru glucoza (GluT1), aici fiind locul de preluare al acesteia.

Astrocitele exprima diferite proteine structurale cu diverse functii: proteina S100, vimentina si GFAP (proteina acida fibrilara specific gliala) cu urmatoarele caracteristici:

  • se prezinta ca filamente intermediare de 9nm
  • mai frecvent in astr fibros din substanta alba
  • crescuta in astr din hipocamp
  • participa la formarea proceselor stabile
  • expresie crescuta post injurie.

Astrocitele fara GFAP (proteina acida fibrilara specific gliala) se asociaza cu plasticitate neuronala disturbata si susceptibilitate crescuta la ischemie. Post-injurie s-a demonstrat faptul ca este crescuta expresia astrocitelor cu GFAP la locul injuriei, iar in unele astrocite creste activitatea mitotica. Putem afirma in lumina celor de mai sus ca are un rol protector pentru SNC.

Din punct de vedere al interconexiunilor celulare astrocitele pot avea legaturi fie cu alte astrocite, fie cu neuroni, fie cu lamina bazala a vaselor sangvine sau suprafata piei.